Cu bicicleta la mare a 4 a oara…”pentru ca nu mai vreau sa fiu perfecta, vreau sa fiu fericita”

Sensul vietii e de fapt intr-o singura directie..INAINTE. Sensul e drumul si e doar alegerea ta sa te bucuri de el, cu bune si rele, sau sa-ti plangi de mila…pe margine.

Asa spun acum de cand m-am hotarat sa nu-l mai caut. P-asta, sensul. Atat am inteles. Nu trebuie sa cauti nimic. Trebuie doar sa fii tu insuti. Si asta fac. Pe drumul meu.

Cu bicicleta la mare e un fel de „Camino” ..sigur e o aroganta afirmatia asta..dar , na, mandra am fost mereu, de ce m-as opri acum. Pentru mine asta e.

Prima zi e plimbare, „plutonul” e vesel..toti vorbesc, toti sunt viteji..zambesc..e minunat. A doua zi insa e adevarata provocare…Astept intotdeauna a doua zi pentru a-i observa pe oameni. Plutonul „tace”..gafaie..si abia acum vezi exact cat de intinsi sunt nervii si cati isi mai pastreaza simtul umorului.

Anul acesta premiul de suflet merge la un domn care canta de zor muzica populara…”Canta cucu-n Bucovina, canta cucul de rasuna Bucovina (well..Dobrogea) , bate-l vina!of,of”. Ne-am tot intersectat si ne-am tot zambit cantand..Cam asta e tot. Pare nimic si totusi e TOTUL.

Prima zi, 140 de km, cu multe pauze si tot ce-ti trebuie (ideal ar fi sa nu exagerezi cu nimic nici mancand, nici pedaland in forta..dar na, putini inteleg) si a doua zi cu 160 de km si dealuri. Recunosc, imi place mai mult a doua zi..pentru ca, dupa fiecare deal, e o vale. Ca in viata..cum sa te bucuri de vale daca nu ai urcat dealul??Nu ai cum. Anul acesta, recordul la vale, 52km/h.

Am inca in cap si in suflet cateva imagini minunate , pe REPEAT. Acele imagini care iti dau RESET …Cu bicicleta la mare e ca o rupere de ritm. Lasi acasa tot. Si intrebarile si raspunsurile negasite. Iei cu tine ce iubesti, in cazul meu copilul si prietenii, si pleci. S-ar putea sa te intorci cu raspunsuri. Timpul se dilata si nici nu mai conteaza cat e ceasul.

Rapita galbena, soseaua gri, cer albastru, iarba verde si asfalt si zgomot de spite cu ciripit de pasari, lanuri culcate de vant in aceeasi directie, ca un dans perfect. Berze , magari , oi, capre si , daca esti atent, chiar si curci si rate si …libere, egrete. Gustul libertatii prin toti porii.

Pe dealuri nu privesc niciodata in sus. Imi imaginez doar ca ceva de acolo din varful dealului ma trage inainte. Cate linii ale orizontului m-am prefacaut ca nu vad si apoi le-am atins cu zambet si bucurie. Imi place sa-mi aud bataile inimii, sa simt cum se umfla plamanii, sa ma simt vie acolo in punctul acela unde stiu ca mintea duce corpul si nu invers.

Stiu acum ca anul acesta a fost cel mai usor. A fost vant din spate si un traseu imbunatatit, cu mult mai putin trafic, cu mai multa natura, cu mai multa bucurie.S-a vazut clar ca oamenii merg mult mai bine..folosesc si iubesc bicicleta.

Felicitari, Mandruta, nu degeaba porti numele acesta. O mandrie tocmai buna. Nici prea mare, nici prea mica. Si a patra oara il descopar pe acelasi OM, rabdator si responsabil, atent cu toti, chiar si cu cei care-l sicaneaza. Felicitari, Lucian Mandruta si o imbratisare mare cat un multumesc.

10308176_782125731807157_7752304301121146460_n (1)

Cel mai mult imi place SIGURANTA. E minunat sa vezi cata grija exista din partea organizatorilor. Cata rabdare au cu toti si toate…Exista o energie a grupului, o bucurie fantastica a tuturor chiar daca nu ne cunoastem, si nici macar nu reusim sa ne recunoastem..ca doar toti suntem cu ochelari de soare, casti si buff-uri…ca o invazie de extraterestri.. Asa cred ca ne vad si copiii din  satele pe care le traversam…”Ce-o fi cu astia, multi asa?”…De cate ori am tot auzit..” s-a spart conducta…” ?.

Pentru mine au fost doua zile perfecte. In prima zi copilul a mers app. 90 de km, mult peste asteptarile mele, deci obiectiv indeplinit. A doua zi a stat alaturi de grup, nu a mai pedalat pana  la final, cand, pentru bucuria sosirii, a facut ultimii kilometri pe bicicleta. Pentru mine, ca mama, acesta a fost cel mai frumos cadou: copilul toata ziua pe afara, fara telefoane si ecrane, acolo in soare si vant, in natura. Cu prietenii.

18118825_1509013562451700_4038679814402008659_n

Asta e cu bicicleta la mare. O calatorie personala intr-o mare de oameni de toate felurile. Sigur ca doare seaua, sigur ca iti mai amortesc mainile, spatele, dar daca esti atent si faci corect balanta, toata epuizarea fizica e doar aparenta, ceea ce ramane si razbate e BUCURIE PURA SI CEVA DINCOLO DE EXPERIENTA FIZICA. Iei ceva acasa care nu poate fi cuantificat. E infinit si e perfect.E.

Iar marea asteapta rabdatoare, doar si pentru o privire, merita din plin 300 de km.

In loc de concluzie, cu bicicleta la mare a patra a oara e si mai frumoasa ca prima data. Incercati, in acest caz, excesul..cauzeaza FERICIRE!

10168224_782125698473827_4621281555675029056_n (1)

 

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s